Somnul de pranz de duminica

Ce ti-e si cu dupa amiezele de duminica. Te bagi in pat, sub paturica cu o cartulie in mana ( in cazul meu The Chronicles of Amber), e cald, e bine, ti se incetoseaza privirea si adormi. Deh, trezit de dimineata, examene, porcarii.
Incepi sa visezi. Pe God of Disfigurement of course. Nu se poate altfel. Strazi intortocheate, case darapanate in care locuieste micul zeu ( cumva in toate, asa se intampla in lumea onirica :P), mizerie, boala si alte chestiii care iti aduc inspiratia. Plus un sentiment bizar de tristete. Bun. Numai ca la un moment dat ai senzatia ca te trage ceva din corp. "What the....", iti zici. Incerci sa tipi. Nu poti, evident. DUH! Dupa aia iti dai seama ce se intampla cu tine (asta cand ai impresia ca ai ajuns pe la tavan si incerci sa bagi degetele prin el) si iti spui "Bah tampito, e Sleep Paralysis, d-aia nu poti sa te misti si halucinezi ca plutesti prin camera. Da-te jos de pe tavan ca te ia mama dracu'!" Te "intorci" instantaneu in corp. Tot nu poti sa te misti. Ai impresia ca e ceva naspa cu tine in camera. Te concentrezi si te trezesti.
Concluzia? Asa-mi trebuie daca in loc sa ies sa imi beau mintile stau acasa si citesc. Bad, bad SvartKatt!