Calatorind in meandrele sufletului meu de entitate ultracomplexa, am avut o revelatie. Genu' ala de revelatie pe care o au femeile numai dupa sute de ore de terapie psihanalitica. E vorba de eternele intrebari pe care orice creatura cu constiinta si clitoris si le pune la momentul maturizarii emotionale. " Cum i-am ales pe barbatii din viata mea?" " De ce cu unii am stat 3 ani si cu altii 30 de minute?"
Ia sa vedem. Deci, motivele multiple pentru care am ales sa fac diverse schimburi (de fluide sau experienta) cu anumiti membri ai sexului opus:
1. Erau langa mine dupa ce bausem 5 beri.
2. Erau blonzi.
3. Citeau SF.
4. De la spate, aratau ca Ileana Cosanzeana
5. Ascultau Mayhem si/ sau Sodom
6. Aveau cicatrici si/sau tatuaje.
7. Erau pur si simplu, nevrotici.
Ei, acu-i acu. 1+2+3+4+6+7= 3 ani
Intrebarea e, daca indeplinea si conditia 5 era o vesnicie? Mai trebuie ceva in plus? In minus?
Bine, matematic, relatia mea cu sexul opus arata cam asa :
309842 x {80345-[98759+10853824-(93850930+a) x 54238902 +666]} - {abcd + bdca-[acdb +( cabd- dbac)- cbda]} = il ia dracu' daca nu stie piesele de pe Persecution Mania